Targ la Muzeul Taranului Roman

Ca-n fiecare an, la inceput lunii decembrie, Muzeul Taranului Roman ne ofera bucuria reintalnirii cu mesterii populari din tara si artisti veniti sa ne incante sufletul si privirea cu creatiile lor.

Ma bucur sa ma alatur acestora, cu lucrari inspirate din farmecul povestilor de Craciun.

Va astept in zilele de 2,3 si 4 decembrie la Muzeu.

Detalii Produse:

Saculeti cu plante aromate:

v Sac din panza  bumbac ;

v Broderie manuala;

v Sacul contine plante aromate/ condiment/ mirodenii pentru vin fiert;
v Dimensiune: lungime 20-33cm, latime 10-15cm.
v Saculetii fara broderie/cu dantele de bumbac(latime 1,5 cm) sunt la alte preturi.

Ornamente Brad:

v Panza de sac;

v Interior ornament cu plante aromate.

v La ornamentele din panza de sac (din acest an) puteti sa comandati si cele propuse in anii precedenti (vedeti imagini blog)

Ornamente Brad:

v Panza de sac;

v Interior ornament: cu plante aromate.

Toamna din nou

Vara-i  dusa de demult…. dorurile mele s-au cuibarit in fanul cosit si-n frunzele pline de bruma .

Pomii i-am sapat, cires si cais am plantat dupa Sfantul Dumitru.

Dulceturi  alese mama a pus in beci si tomnatice sosuri…ce-mi amintesc de gusturi alese…

Gutuile ne parfumeaza casa si ….dorul .

Lavita am cumparat  si copaie de framantat…

Lemnele doinesc in soba.

….si gata-i iarna.

Am plecat in vara si m-am intors acum cu toate cele ce veti vedea…azi, maine…si pana de Cracin.

Detalii produse:


Rochie de In:

v  In cu carouri si simplu; nuante de bleumarin si crem;

v  Aplicatii din macrame, lucrate manual;

v  Masura copil 5-6 ani (inaltime 116-120 cm).

Haina de Stofa:

v  Aba nuata gri + captuseala panza bumbac;

v  Sistem de inchidere: capse;

v  Broderie manuala cu fir de lana, reprezentand “copacul vietii”;

v  Masura copil 5-6 ani (inaltime 116-120 cm).

TARGUL BOIERULUI LA MUZEUL TARANULUI

LOCUL DE DESFASURARE: unde altundeva decat la cativa pasi de Piata Victoriei, in ambianta Muzeului National al Taranului Roman ( Kiseleff 3 )

    

PERIOADA: 27 – 29 ale lui florar ( mai … )

    

PARTICIPANTI: asa cum ii sta bine oricarui targ, fi-vor cei mai alesi mesteri populari, dar si alese lucraturi de mana pentru cochetele domnite.

Cei mici – si nu numai – se vor putea dedulci cu serbeturi si dulceturi fine, turta dulce, ciocolata si inghetata. Asta daca se vor putea rupe de langa jocuri si jucarii, sau de langa marionetele de pe scena.

Cand nu va fi teatru pentru cei mici, domnisoarele si conasii vor putea deprinde primii pasi de vals de la profesori incercati. In restul timpului, café-concert sau cantece de odinioara.

Pentru doamne flori, iar pentru domni, daca nu vor dori mezelicuri fine, vor putea adasta la un pahar de vorba ori la o pipa ( sau poate narghilea, dupa plaisir ).

Hainele si masinile de epoca vor ramane in amintirea peliculei fotografice.

Ateliere handmade, monograme pe batiste, vitralii si antique, veritabila cafea armeneasca sib raga de la “Atletul albanez”, buchete de flori in stil britanic, lucruri fine sip line de dichis.

“ La bulivar, birjar ! “

Cadouri pentru copii

Ma tot gandesc de cateva zile cum sa incep prezentarea unor lucruri facute pentru copiii prietenilor mei - Sandra si Tudor.

Mi-am amintit de vacantele de la 2 Mai, de rochia de mireasa a Sandrei, de calatoriile lor in cautare de locuri nestiute de noi cei multi, de culoarea rosie care stiam ca-i place lui Tudor, de albastrul pasarilor din tapiseriile pictate de bunica Sandrei, culoare care am simtit eu ca are legatura cu sufletul ei.

…eu cred ca Dumnezeu nu a putut sa adune atat de multe lucruri frumoase pe care le-am simtit in timp venind de la Sandra si Tudor si atunci le-a daruit bucuria de a avea doi copii.

 

Povestea Targului

A trecut ceva timp de la targ… dar pozele mele au ramas mult timp in aparat.

Imi amintesc  totul parca a fost ieri…si imi amintesc de ploaia cu soare care m-a bucurat la primele ore ale diminetii, imi amintesc de copiii care veneau si plecau de la teatrul de papusi;...dragii de ei, cat de fericiti erau… si se bucurau de ceea ce vedeau pe mesele expozantilor.

Imi amintesc de oamenii frumosi care treceau de portile muzeului si care priveau cu mare bucurie la toti expozantii. Asta era minunat, ma gandesc eu, caci inseamna ca aveau timp pentru ei…si este atat de greu sa ne facem timp pentru noi…

Ne pregateam cu totii de Paste si asta parca ne ajuta sa adunam in lavita sufletului mai multa intelepciune, mai multa rabdare, cumpatare, iertare...

Hristos a Inviat!



Targ

   “Iaca vin sarbatorile (Pasti) si parca-I altfeliu lumea, parca-I mai blanda, mai frumoasa. E atata lumina si pace, e atata bucurie de crezi c-o coborat Dumnezeu pe pamant.”

   Acestea sunt randurile de inceput ale cartii din care mi-am permis sa citez pe ici pe colo, in randurile gandurilor mele.

Caiet de Paste facut de Lila Passima impreuna cu Silvia Cazacu, gasit acum ceva ani in biblioteca librariei Carturesti a Muzeul Taranului Roman.

Carte de suflet, de mare taina, de vechi traditii romanesti, de profunda frumusete.

Oua

    “La Pasti, femeile indatineaza a scoate albusul si galbenusul  prin o borticica mica dintr-o seama de oua rosii si impestrite, insirandu-le pe o ata si atarnandu-le pe la icoane sau puindu-le in cuie ca podoaba.”

    Cu drag de cusut, de brodat, de dantelute, am umplut cosul de nuiele cu zeci de oua.

Pasari

Pasca. Nafora

    “Cea mai indatinata si mai raspandita forma care i se da pastei e cea rotunda pentru ca se crede si se zice ca scuticele cu cari a fost Domnul Iisus Hristos infasat inca au fost rotunde; apoi in patru cornuri sau mai bine zis patrunghiulare, pentru ca si mormantul in care a fost Domnul nostrum Iisus Hristos inmormantat inca a fost patrat sau patrunghiular.

     Pasaca se coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul.

     Pasca ce se face pentru sfinti, cea la care se pune in mijloc cruce, se numeste anafura (nafora)…

     Nafora pentru savarsirea Sfintei Liturghii o poate face numai o fata curata sau o batrana curata, iertata.”

Aranjamente de Pasti

Sarbatoare

    “Cand vin sarbatorile cele mari fiecare fata de taran se ingrijeste ca sa-si gateasca o camasa…

…camasa trebuie cu deosebire sa o coasa cu mare bagare de seama, ca sa ramana cat se poate de curata, caci dupa ce o gateste nu o spala cate trei saptamani, ca sa ramana tot noua…

Gatind-o de cusut, o impatureste frumos si o pune intr-o lada sau in alt loc, undeva, ca sa nu se tavaleasca.”

    Povestile continua in cartea mea- Caiet de Paste. Povesti ce nu-s povesti…sunt obiceiuri din vechime traite de multi ai nostri ce nu mai sunt, de batranii nostri pe care ii ascultam cand isi povestesc viata; sunt obiceiuri pe care uneori in valtoarea vietii pe care o traim le ignoram sau mai degraba ne scuzam ca nu le stim…dar oare cat i-o trebui omului sa  poata stii mai mult, sa se asculte mai mult, sa inteleaga mai mult din ceea ce viata ii da sau ii ia cateodata…

Ramuri

In traditia romaneasca snurul de martisor este purtat la mana si la sfarsit de martie se agata intr-un copac. Traditia spune ca asa cum infloreste copacul asa va fi anul celui ce l-a purtat.

 Cu gandul la anul ce a venit (si se grabeste mereu),pentru cei dragi, pentru cei ce ii vad trecand pe langa mine, pentru cei ce exista langa mine…mii de ramuri inflorite.

Pomi ...

…cand caut lumina.. ridic ochii spre cer; si-atunci ma intalnesc cu ei, ma culcusesc in ramurile lor si pot visa, si pot spera,  si ma pot ruga.

Toti visam la copacii infloriti, toti ne bucuram de copacii inverziti, toti contemplam copacii inruginiti, toti  putem…alina… mangaia…. copacii dezgoliti.

Rochita cu flori de mar

Ascultandu-le somnul am fugit in “culisele”copilariei mele; stateam ascunsa intre rochii de catifea si jupoane de tul..le simteam parfumul de pudra si le atingeam broderiile pretioase.

 

Gentute de Fetite

Gentutele mele de fetita in care e musai sa asezi o carte cu povesti (eu prefer “Dumbrava minunata) si un mar (cu gust de Craciun- ca sa nu uitam cat de buni putem fi…noi oamenii…si ce bine ne este cand suntem…din nou copii).

Primavara Sufletului Meu

Cu dorul meu de duca (in cautarea a quelleque chose..) mi-am agatat inima in cracile ce vor sa imboboceasca; de acolo de sus vad zarea (si-mi caut calea) si stau la taifas cu pasarile.

...si-am certat dorurile inimii mele…si ca sa ma ierte i-am brodat flori, i-am crosetat frunze sa respire si i-am plamadit din carpe calde, inflorate pasari cu ciururi…asa, ca sa nu se deoache, caci acum e alta inima- tanara, reavana…asa…ca primavara sufletului meu.